Osciloscopul tip E0104-M2 este un aparat destinat masurarii semnalelor electrice in domeniul 0-10MHz. Aparatul este complet tranzistorizat si este echipat cu un tub aluminizat cu ecran rectangular. Aparatul poate fi alimentat de la reteaua de 220V 50Hz sau de la o sursa externa de curent continuu de 10-15V.

La dezambalarea aparatului se verifica:
- existenta anexelor si accesoriilor;
- integritatea tuturor organelor de comanda;
- punctele marcate pe butoanele comutatoarelor rotative in trepte rotite intr-o pozitie extrema sa coincida cu indicatia extrema;
- existenta sigurantelor fuzibile la valoarea prescrisa. Alimentarea aparatului se face fie de la reteaua de 220V +/-10% fie de la o sursa de tensiune continua cuprinsa in domeniul +10V... +15V.

In cazul alimentarii de la o sursa externa, aceasta trebuie sa poata furniza un curent de 5A, cat este necesar pornirii aparatului.

In cazul alimentarii aparatului de la o sursa externa fara conductor de protectie legat la pamant, tensiunile maxime admisibile care pot fi aplicate la bornele de intrare ale aparatului sunt de 24V.

1. POZITIE Y - deplasarea pe verticala a imaginii.
2. RETEA (impins oprit) - conectare / deconectare de la retea.
3. V/DIV - alegerea in trepte a coeficientilor de deviatie verticala.
4. CA-0-CC - alegerea modului de cuplare: tensiune alternativa sau continua. In pozitia 0 intrarea amplificatorului e pusa la masa, dar nu si sursa de semnal.
5. Y - mufa BNC pentru aplicarea semnalului la amplificatorul vertical.
6. FOCALIZARE - reglarea dimensiunilor spotului sau trasei.
7. 1,2V - semnal dreptunghiular pentru compensarea sondei.
8. LUMINOZITATE - reglarea luminozitatii trasei sau a spotului.
9. X-EXT(SINCRO-EXT) - mufa BNC pentru aplicarea semnalului extern de sincronizare sau de deviatie orizontala.
10. NIVEL - reglarea nivelului de comanda pentru sincronizare.
11. CA AUTO - CC DECL - comutatorul cumuleaza doua functiuni: alegerea modului de cuplare (CC-CA) cu modul de functionare a bazei de timp (AUTO-DECL).
12. TIMP/DIV - alegerea in trepte a coeficientului de baleiaj.
13. SINCRONIZARE INT-EXT - alegerea sursei semnalului de cmanda de sincronizare - intern sau extern.
14. SINCRONIZARE -/+ - alegerea pantei pozitive sau negative a semnalului de sincronizare.
15. POZITIE X - deplasarea pe orizontala a imaginii.
16. EXTINDERE X1 X5 - comutator pentru extindera coeficientului de baleiaj sau a coeficientului de deviatie orizontala (in pozitia X5 acestia se micsoreaza de 5 ori).

1. Ansamblu suport siguranta (2 buc.).
2. Priza de alimentare de la retea.
3. Borne pentru conectarea sursei externe de CC *Aparatul este protejat la conectarea sursei externe cu polaritatea invers decat cea indicata pe panou.
4. Borna de impamantare.

Aparatul se alimenteaza de la reteaua de 220V numai de la o priza cu contact de protectie sau de la o sursa externa de tensiune continua de 10V...15V care poate furniza la pornirea aparatului un curent de cel putin 5A. Inainte de a porni aparatul se recomanda ca elementele de reglare de pe panoul frontal sa se gaseasca in urmatoarele pozitii:

Pornirea aparatului se face prin tragerea butonului RETEA; dupa cateva minute necesare pentru incalzirea filamentului tubului catodic trebuie sa apara trasa.
Osciloscopul este practic un multimetru cu care se pot masura tensiuni continue si alternative si frecventa semnalelor periodice.

Se trece CA-0-CC in pozitia CC.
Se trece V/DIV in pozitia 20V/div.
Se aplica semnalul la intrarea Y. Daca semnalul de tensiune continua este mai mic ca +/-80V, trasa se va regasi pe ecran, deplasata deasupra sau dedesubtul axei de referinta in functie de polaritatea semnalului. Semnalele mai mari ca +/-80V se aplica prin intermediul sondei 1:10. Tensiunea maxim admisa la intrarea sondei este de 500Vvv.

Exemplu: Se doreste sa se masoare o tensiune continua de +30mV.
Se procedeaza astfel: Se trece CA-0-CC in pozitia CC si V/DIV in pozitia 10mV/div.
Trasa se va deplasa deasupra axei de referinta cu 3 div.

Se trece CA-0-CC in pozitia CA.
Se aplica semnalul la intrarea Y.

Exemplu: Se doreste masurarea unui semnal sinusoidal cu frecventa 1KHz si amplitudinea 2V.
Se procedeaza astfel:
Se trece TIMP/DIV in pozitia 1ms/div sau 0.2 ms/div.
Se trece V/DIV in pozitia 0.5V/div sau 1V/div.
Amplitudinea se va incadra in 4 diviziuni sau 2 diviziuni, dupa cum comutatorul V/DIV se gaseste pe treapta de 0.5V/div sau 1V/div.

Aceasta situatie se intalneste foarte des cand se masoara brumul unei surse continue de alimentare. In cazul in care brumul are frecventa de 50Hz, comutatorul AUTO-DECL se pune in pozitia DECL.
Pentru frecvente mai mari ca 100Hz, comutatorul poate ramane in pozitia AUTO.
Se trece CA-0-CC in pozitia CA;
V/DIV se trece intr-o pozitie convenabila;
TIMP/DIV se trece intr-o pozitie convenabila;

Exemplu: Se doreste masurarea brumului unei surse de tensiune continua de +100V cu un brum de 10mVvv si frecventa de 100Hz.
Se procedeaza astfel:
Se trece TIMP/DIV in pozitia 5ms/div.
Se trece V/DIV in pozitia 10mV/div.
Se actioneaza NIVEL pentru o imagine stabila.

In regim AUTO, generatorul bazei de timp este declansat de semnalul de studiat, iar in lipsa acestuia generatorul bazei de timp lucreaza relaxat cu frecventa determinata de constanta de timp de temporizare.
Regimul AUTO are avantajul ca pe ecranul tubului catodic, in lipsa semnalului, se afiseaza trasa de referinta fata de care se masoara amplitudinile semnalului afisat.

In regim declansat, trasa de referinta nu apare in lipsa semnalului dar baza de timp poate fi declansata cu un semnal in banda 10Hz-10MHz.

In cazul masurarii unor semnale formate din componenta de cc si componente alternative de forma celei din fig.3 la care masurarea amplitudinii de o anumita polaritate nu se poate face decat fata de o referinta, functionarea AUTO este deosebit de utila: comutatorul AUTO-DECL fiind in pozitia AUTO se regleaza pozitia Y astfel ca trasa de referinta sa coincida cu una din reticulele orizontale (CA-0-CC in pozitie 0) aleasa ca referinta.

Se aplica semnalul la intrarea Y, se pune CA-0-CC in pozitia CC si se trece V/DIV in pozitia 1V/div.
Se regleaza NIVEL pentru o imagine stabila, iar TIMP/DIV pe o treapta convenabila.
Acum amplitudinea semnalului poate fi masurata fata de trasa de referinta. Referinta poate fi rememorata in cursul masuratorilor prin trecerea CA-0CC in pozitia 0.

Se aplica semnalul de studiat la intrarea Y.
Se regleaza V/DIV si TIMP/DIV astfel ca imaginea sa se incadreze in dimensiunile utile ale ecranului.
Se masoara distanta intre doua evenimente dorite ale semnalului.
Se multiplica numarul de diviziuni cu coeficientul de baleiaj indicat de comutatorul TIMP/DIV.

Exemplu: Distanta intre doua evenimente ale unei curbe afisate pe ecran este de 2.5 div.
TIMP/DIV indica 50us/div, deci timpul intre cele doua evenimente este de 125us.
ATENTIUNE masurarea timpilor se poate face si cu EXTINDERE in pozitia x5. In acest caz coeficientii de baleiaj se impart cu 5.

Frecventa unui semnal periodic poate fi cunoscuta daca intervalul de timp al unui ciclu complet este cunoscuta. Durata unui ciclu poate fi masurata cu procedeul descris in paragraful precedent. Frecventa se calculeaza cu relatia f=1/T, unde T este timpul masurat.

Cu EXTINDERE in pozitia x5 este posibila dilatarea oricarei portiuni a semnalului afisat de 5 ori. Se obtin astfel detalii ale formei de unda mai usor de remarcat si se pot masura fronturile semnalelor unghiulare periodice.
Modul de lucru este urmatorul:
Se aplica semnalul de studiat la intrarea Y.
Se alege un coeficient de baleiaj convenabil, astfel ca perioada semnalului sa coincida cu o diviziune (daca este posibil)
Se regleaza POZITIE X astfel ca portiunea semnalului care urmeaza sa fie dilatata sa fie adusa in centrul ecranului reticular.
Se trece EXTINDERE in pozitie x5. Coeficientii de baleiaj inscrisi in jurul comutatorului TIMP/DIV se impart cu 5 (fig.4)
Intervalul de timp intre doua puncte ale semnalului vizualizat se gaseste inmultind numarul de diviziuni cuprins intre cele doua evenimente, cu coeficientul de baleiaj divizat cu 5.

Pentru a putea exploata cu cel mai mare folos osciloscopul E0104M este necesar sa se aleaga sursa de sincronizare in concordanta cu particularitatile aplicatiei. Comanda bazei de timp cu semnal intern este metoda cea mai utilizata, deoarece nu necesita o conexiune suplimentara.
Comanda bazei de timp de la o sursa externa are anumite avantaje:

1. semnalul extern ramane constant ca forma si amplitudine si deci sincronizarea este stabila pentru orice forma de semnal afisat pe ecran, fara a mai fi nevoie de a a umbla la NIVEL
2. se pot vizualiza relatiile de timp si faza intre doua forme de unda, dintre care una este afisata pe ecran iar cealalta este utilizata pentru sincronizare.

Conectarea intrarii unui osciloscop direct la o sursa de semnal poate sa reprezinte pentru o sursa o sarcina, suficient de mare incat forma semnalului afisat sa fie eronata. In astfel de cazuri intre sursa de semnal si osciloscop se conecteaza o sonda pasiva 1:10 care scade atat capacitatea cat si rezistenta de sarcina la o valoare care poate fi considerata neglijabila.
Sonda pasiva 1:10 permite cresterea coeficientului de deflexie verticala pentru a observa semnale cu amplitudine mare dincolo de limitele normale ale aparatului.
Amplitudinea semnalului nu trebuie insa sa depaseasca limita admisibila a sondei.
Pentru vizualizarea unor semnale de frecventa ridicata este util ca conductorul de masa al sondei sa fie conectat la sasiu sau la masa cat mai aproape de punctul de masurare.
Inainte de utilizare, sonda 1:10 trebuie compensata. Pentru aceasta se procedeaza astfel:
Se aplica la intrarea Y prin sonda 1:10 semnalul furnizat de aparat de 1.2V.
Se regleaza V/DIV si TIMP/DIV pentru o imagine convenabila.
Se regleaza trimmerul sondei pentru o compensare optima.

La pornire, aparatul cere un curent mare 4-5A, de aceea sursa externa de tensiune continua trebuie sa poata furniza acest curent.
Daca sursa externa este izolata fata de masa, atunci sasiul aparatului trebuie conectat la pamant daca se doreste sa se masoare tensiuni mai mari de 24V, care este nivelul maxim admis ca tensiune nepericuloasa. Conectarea la pamant se face utilizand borna de masa montata pe panoul spate al aparatului, cu respectarea prescriptiilor standardului in vigoare.

Afisarea semnalului pe ecranul tubului catodic se face cu ajutorul sistemului de deflexie verticala si orizontala.
Pentru afisarea pe verticala, semnalul se aplica la intrarea amplificatorului Y (fig.5). Acesta se compune din: comutatorul de alegere CA-0CC, atenuatorul realizat din trei celule, preamplificatorul al carui coeficient de amplificare este ales cu ajutorul lui V/DIV (comutatorul V/DIV alege atat coeficientul de amplificare al preamplificatorului cat si trepte de atenuare ale atenuatorului) si amplificatorul final.

Afisarea pe orizontala se realizeaza cu amplificatorul X la intrarea caruia se aplica un semnal fie de la generatorul bazei de timp, fie de la borna X EXT.

Generatorul bazei de timp furnizeaza un semnal in dinte de fierastrau. Frecventa acestui semnal este aleasa cu comutatorul TIMP/DIV si se aplica amplificatorului X.

Generatorul bazei de timp este comandat fie de la iesirea amplificatorului Y, fie de la un semnal exterior aplicat la intrarea SINCRO-EXT.

Circuitul poarta comanda atat baza de timp cat si amplificatorul de stingere. Semnalul furnizat de amplificatorul de stingere se aplica pe grila tubului catodic, negativand grila in perioada de intoarcere a spotului.

Alimentarea este furnizata de un convertor care lucreaza pe principiul stocarii de energie.

Tensiunile de alimentare necesare functionarii sunt furnizate de un convertor stabilizat DC-DC care lucreaza pe principiul stocarii de energie, astfel ca este posibila alimentarea aparatului cu o sursa externa de tensiune continua, de exemplu o baterie de acumulatoare de 12V.

La pornire, aparatul cere un curent mare, 4-5A, de aceea sursa externa de tensiune continua trebuie sa poata furniza acest curent.

Daca sursa externa este izolata fata de masa, atunci sasiul aparatului trebuie conectat la pamant daca se doreste sa se masoare tensiuni mai mari de 24V.

Circuitele de alimentare sunt amplaste pe placa de circuit imprimat dublu placat P3, dispusa orizontal la partea inferioara a aparatului. Pe aceeasi placa se mai gasesc amplificatoarele de stingere si calibratorul. Intrucat o parte din circuitele de alimentare sunt amplasate pe panoul posterior, intre placa P3 si componentele de pe panoul spate exista 6 conexiuni, conform schemei din desenul urmator: